Engleză

Acest articol este despre limba engleză. Pentru alte semnificații ale numelui englezesc, vezi engleză (dezambiguare) .

engleză franceză
Limbi fiice	cercuri
Țară	(vezi mai jos )
Numărul de difuzoare	limba maternă: 370 milioane în 2020 [ 1 ] total: 1,348 miliarde în 2020 [ 2 ]
Numele vorbitorilor	vorbitori de engleza
Tipologie	SVO , flexiv , acuzativ , stresant , stresant
Clasificarea după familie
- limbi indo-europene - limbi germane - limbi germanice de vest - limbi anglo-frizone - Engleză
Statut oficial
Limba oficiala	53 de țări ONU Commonwealth Uniunea Europeană
Codurile de limbă
IETF	en
ISO 639-1	en
ISO 639-2	eng
ISO 639-3	eng
Măsură	Limbajul individual
Drăguț	Limba vie
Linguasferă	52-ABA
WALS	eng
Glottolog	stan1293
Probă
Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ( vezi textul în franceză ): Sectiunea 1 Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Ei sunt înzestraţi cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să acţioneze unul faţă de altul într-un spirit de fraternitate .
Meniul
Distribuția limbii engleze în lume. Regiunile în care engleza sau creolele engleze sunt limbi majoritare Regiunile în care engleza este oficială - dar nu este limba majoritară
a modifica

Engleza ( engleză  ; pronunțat: / ˈ ɪ ŋ . ɡ l ɪ ʃ / ) este o limbă germanică indo- europeană originară din Anglia și care își are rădăcinile în limbile din nordul Europei (patria unghiilor , sașilor frizilor ) al cărei vocabular a fost îmbogățită și sintaxa și gramatica modificate de franceza anglo -normandă ^{[ Nota 1 ]} , adusă deNormanzii , apoi de francezi cu Plantagenêts . Limba engleză este astfel compusă din aproximativ 29% din cuvinte de origine normandă și franceză ^{[ 3 ] , [ 4 ]} și mai mult de două treimi din vocabularul ei provine din franceză sau latină ^{[ 5 ]} . Engleza este, de asemenea, puternic influențată de limbile romanice , în special prin utilizarea alfabetului latin , precum și a cifrelor arabe .

Limba oficială de facto a Regatului Unit , a Irlandei și a altor insule ale Arhipelagului Britanic ( Insula Man , Insulele Channel ), engleza este limba maternă a întregii sau a unei părți a populației și, în funcție de caz, limba sau una. a limbilor oficiale ale mai multor țări, total sau parțial din fostele colonii de așezare britanice , inclusiv Statele Unite ale Americii , Canada , Australia și Noua Zeelandă , care sunt unite sub termenul de „  lume anglo-saxonă ”. ”, deși nu există o definiție universală a acestei expresii.

Este, de asemenea, o limbă oficială sau o limbă de schimb în multe țări din fostul Imperiu Britanic , chiar și în absența unei populații semnificative de origine anglo-saxonă ( Camerun , Kenya , Nigeria , Hong Kong , India , Pakistan etc.). Multe țări a căror limbă oficială este engleza sunt unite în Commonwealth (deși pentru unele nu este singura limbă oficială). Este, de asemenea, una dintre cele douăzeci și patru de limbi oficiale ale Uniunii Europene și una dintre cele șase limbi oficiale.și cele două limbi de lucru — cu franceza — ale Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Engleza este cea mai vorbită limbă din lume  ; ca limbă maternă, ocupă locul trei, după chineză (mandarina) și spaniolă .

Considerată de mulți drept limba internațională predominantă ^{[ 6 ]} , este limba predată cel mai des ca limbă străină în întreaga lume ^{[ 7 ]} . Este, de asemenea, limba cea mai folosită de pe Internet ^{[ 8 ]} .

Poveste

Engleza este o limbă germanică de vest a cărei origine se regăsește în dialectele anglo-frisee aduse pe insula Bretanie de triburile germanice care au venit să se stabilească acolo, și apoi puternic influențată, mai ales la nivel lexical, de limbile coloniști originare din Scandinavia . , Normandia ( franceză anglo-normandă ) și nordul Franței , în general în Evul Mediu , iar mai târziu de către franceza modernă . Ca și în cazul altor limbi, împrumuturile din greaca veche și latinăau îmbogățit constant lexicul până astăzi. Celelalte limbi romanice, precum și dialectele fostelor colonii britanice, au influențat engleza britanică într-un mod mult mai puțin semnificativ, dar continuă să fie folosite pe teritoriile lor de origine.

În mod tradițional, distingem:

• engleză veche ( engleză veche , „  Ænglisc  ”), din secolul al V- ^lea  până la mijlocul secolului al XII-  lea ^;
• engleză mijlocie , de la mijlocul secolului al XII- lea ^până  la începutul secolului al XVI-  lea ^;
• engleză modernă în curs de dezvoltare ( Engleză modernă timpurie ) sau engleză elisabetană , de la începutul secolului al XVI- ^lea  până la sfârșitul secolului al XVII-  lea ^;
• Engleza modernă ( Engleza modernă ) , de la sfârșitul secolului al XVII- ^lea  până în zilele noastre.

Dezvoltarea imperiului colonial britanic din secolul al XVII -lea până în secolul al XX- lea a ^dus  la o expansiune a limbii engleze în teritoriile cucerite sau administrate din America de Nord, Oceania, Africa și Asia ^.

Clasificare și precizie

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu accent „ Pronunție primită ” ( Gyles Brandreth ).

a modifica

Engleza este inițial o limbă germanică , o familie în cadrul căreia cele mai apropiate limbi vii sunt limbile frisoane și scoția . Cu toate acestea, a fost influențat în mod repetat de alte limbi germanice, cum ar fi norvegiana veche , diverse limbi romanice , precum latina și în special franceza , o influență latino-romanică care se vede nu numai în cuvintele care sunt a priori . împrumuturi lexicale ( déjà vu sau rendez-vous , expresii franceze folosite în engleză; embargodin spaniolă  ; cupola , folio sau stiletto din italiană), dar și în foarte multe cuvinte cu etim latin (cum ar fi expect ← exspectare sau scuttle ← scutela ) sau dublete cvasi-sinonime între cuvinte de origine latină sau romană și cuvinte de origine germanică (cum ar fi libertatea ). /libertate, oaie/oaie , sau chiar calculează, calculează/socoti , cf. olandeză rekenen , germană rechnen „a calcula”).

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu accent cockney ( Danny Baker )

a modifica

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu un accent contemporan de Liverpool ( John Bishop ).

a modifica

Distribuție geografică

Accente

Engleza este o limbă pluricentrică (sau policentrică), care nu este guvernată de nicio autoritate lingvistică centrală (cum ar fi Academia Franceză din Franța) și, prin urmare, nicio varietate nu este considerată „corectă” sau „incorectă”.

O gamă largă de accente coexistă în Marea Britanie și în lumea vorbitoare de engleză. Unele dintre aceste soiuri sunt greu de înțeles, chiar și pentru un vorbitor nativ de engleză ^{[ 9 ]} . Cu toate acestea, deși variația accentului este în scădere în Anglia, vorbitorii nativi sunt adesea foarte mândri de accentul lor și de identitatea locală pe care o reflectă. Într-adevăr, accentele pot varia semnificativ chiar și între orașe și județe din aceeași regiune. De exemplu, Geordies , locuitorii din Newcastle upon Tyne , au în general un accent distinct de cel al vorbitorilor de engleză din orașele învecinate; această variație include utilizarea lui „  gan  ” în loc de „  go  ”.) ^{[10 ]}

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu accent (Vest) Yorkshire (Lord John Prescott ).

a modifica

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu unul dintre multele accente scoțiene vorbite în Scoția ( Alex Salmond ).

a modifica

Fișier audio

Exemplu de accent englezesc

Un exemplu de bărbat cu unul dintre multele accente irlandeze vorbite în Irlanda ( Terry Wogan ).

a modifica

Limbi derivate

Engleza a dat naștere la:

• la mulți pidgins și creoli precum Bishlamar , Tok Pisin , Sheng  ;
• Engleza de bază , o limbă artificială creată de CK Ogden și IA Richards în 1930 și care nu conține mai mult de 850 de cuvinte; nu s-a dezvoltat pentru că, la fel ca limbile construite minimaliste, a paralizat expresia cerând vorbitorilor să recurgă la nesfârșit la perifraze și le-a dat vorbitorilor de engleză impresia că li se zgârie limba maternă;
• engleză specială ( engleză specială), compusă din aproximativ 2000 de cuvinte, excluzând idiomurile și vorbite cu viteză redusă (cu 25% mai lentă decât o dicție normală); această varietate de engleză este una dintre limbile folosite de radioul VOA ( The Voice of America ) pentru difuzarea programelor sale în întreaga lume;
• la engleză simplă , o limbă Wikipedia scrisă în engleză, dar cu reguli de simplitate.

Statut oficial

Țări în care engleza este prima limbă (dar nu neapărat oficială):

Engleza este și limba oficială a unor sate din Republica Dominicană , aproape de granița cu Haiti ⁽ unde se vorbește engleza din secolul al XIX- lea  , descendenți din foști sclavi din statele sudice ale Statelor Unite care au fugit de Războiul Civil ).

Engleza este, de asemenea, una dintre limbile principale ale Belizei (împreună cu spaniola), Canada ( engleza canadiană , împreună cu franceza ), India (hindi și engleză, precum și alte 21 de limbi de stat, inclusiv franceza), Irlanda (cu irlandeză ). ), Singapore (cu Malay, Mandarin și Tamil), Africa de Sud (cu Zulu , Xhosa , Afrikaans și North Sotho ) și Egipt .

Este limba neoficiala cea mai folosita in Israel si Emiratele Arabe Unite (limba de comunicare a populatiei 74% straina). Este o limbă comună pe insula Saint-Martin , parte a Republicii Franceze și parte a Regatului Țărilor de Jos .

Potrivit surselor ^{[ 11 ] , [ 12 ]} , originea cuvintelor engleze se descompune astfel:

latin	≈29%
Franceză (prima franceză anglo-normandă , mai târziu franceză )	≈29%
germanic	≈26%
greacă	≈6%
Alții	≈10%

În Hong Kong , este o limbă oficială și utilizată pe scară largă în afaceri. Învățată de la grădiniță, este limba de predare în unele școli primare, multe școli gimnaziale și în toate universitățile. Un număr semnificativ de studenți dobândesc un nivel de vorbitor de engleză. Această limbă este atât de larg folosită acolo încât este nepotrivit să spunem că este doar o a doua limbă sau o limbă străină.

În Thailanda , engleza este folosită și pentru afaceri, dar după chineză .

În Vietnam , 6,5% din populație vorbește engleza în diferite grade (vorbitori de limbă a doua, vorbitori parțial) ^{[ref. necesar]} .

Unele țări în care engleza este o limbă oficială:

Difuzare în limba engleză

Globalizarea ca catalizator pentru răspândirea limbii engleze

Procentul de vorbitori cu limba engleză ca limbă maternă.

Influența limbii engleze crește de câteva decenii datorită globalizării schimburilor comerciale și tehnologice, dominate de marile puteri care vorbesc această limbă , în special Marea Britanie și Statele Unite. Scriind în 1989 , Maurice Pergnier ^{[ 13 ]} , evocă această situație în acești termeni:

„Supremația socio-economică a Statelor Unite , din care derivă o puternică hegemonie culturală, a făcut din engleză, în câteva decenii, limba incontestabilă a comunicării universale. Aproape nu există precedente (…) dacă facem cu excepția cazului (…) latinei , de la sfârșitul Antichității până la Renaștere . »

Predominanța englezei a înlocuit-o pe cea a francezei în secolul al XX-  lea, în urma celor două războaie mondiale din care Franța a ieșit fără sânge și a întăririi greutății politice și economice a ^Statelor Unite .

Opinia conform căreia engleza este limba universală incontestabilă de comunicare, precum și cea mai potrivită alegere din punct de vedere economic pentru comunicarea internațională, este foarte contestată (vezi Raportul Grin și Esperanto ) ^{[ 14 ]} .

Engleza ocupă poziții din ce în ce mai puternice în lume, și în special în Europa. Lingvistul Claude Hagège consideră că motivul pentru aceasta este dezvoltarea considerabilă, în Europa contemporană, a economiei liberale , în care engleza este mijlocul. La originea bazelor liberale ale englezei, o solidaritate firească unește limba engleză și ideologia liberului schimb , care a dominat concepția engleză despre relațiile umane și comerciale încă de la David Hume (1740) și Adam Smith (1776), care au inspirat doctrinele liberale ale lui David Ricardo (1817) și John Stuart Mill (1848) ^{[ 15 ]}.

Cu toate acestea, demografia țărilor anglo-saxone fiind mai puțin dinamică decât cea a anumitor țări emergente, ponderea populației mondiale având ca limbă maternă engleza ar putea scădea, scăzând de la 9% în 2000 la 5% până în 2050 ^{[ 16 ]} , în timp ce conform proiecțiilor făcute de Națiunile Unite în 2002, ponderea populației francofone ar putea crește de la 3% din populația mondială în 2000 la 7% în 2050 ^{[ 17 ]} . În 2060, populația aparținând țărilor în care engleza are statut de limbă oficială („spațiul anglofon”) va ajunge la patru miliarde de indivizi, următoarele cinci spații lingvistice principale vor fi franceza ( 850 milioane), hindi ( 700 - 800 milioane ), arabă ( 700 milioane ), spaniolă ( 600 milioane ) și portugheză ( 350 milioane ) ^{[ 18 ]} .

Claude Truchot consideră că folosirea termenilor englezi în vorbire, care este o practică care a fost întărită în ultimii cincisprezece ani, capătă o dimensiune ideologică , în măsura în care are ca obiectiv exprimarea modernității și internaționalității prin evitarea folosirii limbii materne. ^{[ 19 ]} .

Un anumit număr de multinaționale au refuzat hegemonia englezei, așa cum o ilustrează remarcile lui Jean-François Dehecq , CEO al Sanofi Aventis , făcute în timpul unui interviu acordat ziarului L'Expansion (27 iunie 2005) care îl întrebase care este limba folosită în grupul său, acesta a răspuns: „Cu siguranță nu este engleza. O multinațională este o companie în care fiecare își poate vorbi propria limbă. Într-o întâlnire, este nevoie de creierul oamenilor. Dacă îi forțezi să vorbească engleza, anglo-saxonii ajung cu 100% din abilități, oamenii care vorbesc foarte bine, cu 50%, iar majoritatea, cu 10%. Dacă toți dorim să fim anglo-saxoni, nu trebuie să ne mire că anglo-saxonii sunt cei care câștigă”.

Diseminare în știință și tehnologie

Utilizarea cuvintelor engleze este notabilă în sectoare precum IT , telecomunicații , așa cum a fost (și încă este, de altfel) italiană pentru muzica clasică . Dar noile tehnologii ( DVD -uri în mai multe limbi , globalizarea Internetului) și adaptarea companiilor la clienții lor ( difuzarea CNN în mai multe limbi, Microsoft producând software Windows în mai multe limbi) au dat o lovitură relativă acestei dominații a limbii engleze. Engleza este limba folosită în aviație din 1951 , prin decizie a ICAO. Din ce în ce mai multe lucrări de cercetare științifică (teze, studii etc.) sunt scrise în limba engleză sau sunt traduse în această limbă.

În unele state care nu vorbesc engleza, engleza a devenit limba oficială în parte a învățământului superior. În Elveția , engleza a devenit o limbă de predare pentru anumite cursuri specifice, în principal în facultățile științifice și tehnice la nivel de master universitar. Cu toate acestea, limbile de predare rămân în mare parte limbile naționale oficiale utilizate în Elveția, și anume germană, franceză sau italiană ^{[ 20 ]} .

Difuzia în relațiile internaționale

Pe parcursul secolului al XX- ^lea  , engleza a devenit limba cel mai frecvent folosită în întâlnirile internaționale din întreaga lume, chiar dacă multilingvismul rămâne norma. În timp ce franceza a fost până la Primul Război Mondial limba preferată a relațiilor diplomatice și a relațiilor contractuale, importanța tot mai mare a statelor vorbitoare de limbă engleză în relațiile internaționale a favorizat folosirea limbii engleze în detrimentul francezei sau englezei.

Extinderea bazei difuzorului

Engleza este a doua limbă, oficială sau de facto , a multor state, inclusiv a unora cu o creștere mare a populației (cum ar fi Nigeria sau Uganda ). Este cea mai răspândită limbă străină învățată din lume, cu un număr tot mai mare de cursanți ^{[ Nota 2 ]} .

Unii cercetători ^{[ref. necesar]} sunt preocupați de riscul dezvoltării necontrolate a limbii (schimbarea înțelesului cuvintelor, simplificări gramaticale, modificarea pronunției) prin remarcarea ponderii tot mai mari a numărului de vorbitori cu stăpânire redusă sau slabă a limbii în comparație cu numărul de vorbitori educați cu engleza ca limbă maternă .

Potrivit departamentului de cercetare educațională din Hanovra , există un decalaj semnificativ în învățarea limbii engleze ca a doua limbă între nivelul pe care utilizatorii cred că îl au și fluența lor reală. Astfel, elevilor care au exersat timp de 8-10 ani li s-a cerut să-și estimeze nivelul de competență: 34% au răspuns „foarte bine” , 38% au răspuns „bine”  ; pe de altă parte, în urma unui test de evaluare s-a constatat că doar 1% dintre elevi stăpâneau foarte bine limba engleză, iar doar 4% o stăpâneau bine ^{[ 21 ] , [ 22 ]} .

Într-un studiu din 2000 publicat în Läkartidningen , numărul 26-27, 2002, un jurnal de specialitate pentru medicii suedezi, 111 medici generalişti danezi, suedezi şi norvegieni au citit acelaşi articol de recenzie timp de 10 minute.. Jumătate a citit-o în limba maternă, cealaltă jumătate în engleză. Întrebările au fost puse imediat după lectură. În general, toți medicii danezi, norvegieni și suedezi sunt relativ confortabili cu limba engleză datorită predării primite la școală și, de asemenea, datorită televiziunii, cinematografiei și cântecelor. Mai mult, limba lor este legată de engleză. Citesc și cărți de studiu în engleză, se abonează la reviste medicale în limba engleză. Ca parte a acestui studiu, medicii au indicat că toți înțeleg engleza. 42% dintre ei chiar au raportat că citesc comunicate de presă în limba engleză în fiecare săptămână. Acest studiu a constatat că medicii care au citit textul în limba engleză au pierdut 25% din informații în comparație cu același text citit în limba lor maternă.

Controversa asupra acestei emisiuni

Într-un discurs rostit în Statele Unite în 2000, Margaret Thatcher a legat dominația engleză de dominația politică și economică a acestei țări ^{[ 23 ] :}  „În  secolul 21 , puterea dominantă este America, limba dominantă este engleza, modelul economic dominant ^{este capitalismul} anglo - saxon ^. De asemenea , se poate observa că în 2005 Statele Unite s - au opus cu fermitate adoptării de către Unesco a Convenţiei privind diversitatea culturală ^{[ 25 ]} . Aceasta pare să dezvăluie dorința de a impune limba engleză la nivel internațional.

Unii savanți denunță această dominație în creștere ^{[ 26 ]} , pe care o numesc imperialism lingvistic ^{[ Nota 3 ]} , și riscurile care, potrivit lor, pot decurge din aceasta, în special riscul hegemoniei (engleza ține locul altor limbi) sau selecție socială (trebuie să vorbești engleză pentru a face parte din elită).

În această perspectivă se acordă în Franța prețul covorului englezesc menit să critice personalitățile franceze care au pus un zel deosebit în folosirea nejustificată a limbii engleze. Astfel, în 1999, Louis Schweitzer, fostul CEO al Renault , a primit acest premiu pentru că a decis ca comunicările între directorii multinaționalei sale să fie exclusiv în limba engleză. Cu toate acestea înaprilie 2001, AFP a informat că abandonează această cale și a recunoscut că engleza este mai mult un handicap decât un ajutor: „Limba era ceva mai dificilă decât credeam. Alegesem engleza ca limbă a alianței, dar acesta s-a dovedit a fi un handicap cu performanțe reduse de ambele părți”.

Mai ales că1 ^mai 2008 _ , Protocolul de la Londra cere cunoașterea limbii engleze sau germane pentru a evita încălcarea legii brevetelor ^{[ref. necesar]} , ceea ce ar contraveni constituției franceze care definește franceza ca limbă națională.

Există studii, precum raportul Grin , care urmăresc să cuantifice această influență și să evalueze anumite soluții alternative în cadrul politicii lingvistice a Uniunii Europene .

Influențe indirecte

Importanța luată de engleza americană reflectă puterea economică și politică a Statelor Unite, și influența lor în lume, mult mai mult decât cea a Regatului Unit, leagănul limbii engleze. Ea este însoțită mai general de o influență socio-culturală, care se exercită, pe lângă limbaj, de învățarea codurilor sociale și de cinematografie ^{[ 27 ]} . Poate avea astfel un impact semnificativ asupra stilurilor de viață ale țărilor nevorbitoare de limbă engleză, prin fenomenul de americanizare ^{[ Nota 4 ]} .

Scrierea și ortografie

Engleza folosește alfabetul latin (cu, anterior, litere precum ð sau þ  ; vezi Istoria limbii engleze ). Folosește doar diacritice pentru a scrie cuvinte de origine străină; cu toate acestea, umlaut este folosit în unele texte pentru a indica faptul că o a doua vocală nu face parte dintr-un digraf. De exemplu, găsim uneori cooperare , deși ortografiile cooperare sau cooperare sunt mai frecvente ^{[ 28 ]} .

Ortografia sa derivă dintr-un lung proces istoric și adesea nu mai există o corespondență exactă între el și pronunția curentă.

Din secolul al XVI- ^lea  , mai multe persoane au propus simplificarea ortografiei englezei ^{[ 29 ]}  ; câțiva, printre care Benjamin Franklin ^{[ 30 ]} și George Bernard Shaw , au propus chiar scrierea fonetică, dar fără succes. Cuvântul fictiv ghoti , care este pronunțat ca „fișa” francez, a fost folosit ca exemplu al inadecvării actuale a ortografiei.

Pronunție

vocale

Simbolurile din lista de mai jos sunt cele ale alfabetului fonetic internațional așa cum sunt utilizate pentru transcrierea limbii engleze (cu excepția Statelor Unite) de majoritatea dicționarelor, specializate sau nu, de la sfârșitul anilor 1970 .

Vocale scurte

• /ɪ/  : ficincisprezece (cincisprezece), fish (pește), chips (chips)
• /ɛ/  : men (bărbați), to let (pleacă)
• /æ/  : man (om), cat (pisica)
• /ɒ/ : fierbinte(fierbinte)
• /ʊ/ : bunuri(bunuri), apune(a pune)
• /ʌ/  : sun (soare), drunk (beat)
• /ə /: soră,câinele

Vocale lungi

• /iː/  :mare(mare), aciti(a citi)
• /ɑː/  : car (mașină), dark (întuneric)
• /ɔː/  :zid(zid),lege(lege)
• /uː/  : moon (lună)
• /ɜː/  :primul (primul), bird (pasăre)

Diftongi

• /aɪ/  : five (cinci), high (mare)
• /eɪ/  : snake (șarpe), name (nume), Shakespeare
• /ɔɪ/ : ulei (ulei), boy(băiat)
• /aʊ/ : vacă(vacă), la csaunt (număr)
• /əʊ/ sau/oʊ /  :drum (drum),vechi (vechi)
• /ɛə/  : hair (păr), bear (urs)
• /ɪə/ : be(bere)
• /ʊə/  : poor (sărac)

Triftongi

• /aɪə/  : fire (foc), liar (mincinos)
• /aʊə/  : flour (făină), flower (floare)
• /eɪə/  :strater (strat), payer (jucător)

Secvențele numite triftong sunt de fapt uneori formate din două silabe: și anume un diftong urmat de /ə/ .

Consoane

Tabelul de mai jos prezintă sistemul de consoane ale limbii engleze cu simbolurile alfabetului fonetic internațional (IPA).

Atunci când o casetă conține două sunete, cel de sus este „surd” sau „nevocat”, cel de jos este „sunet” sau „vocit”.

Gramatică

Singularități gramaticale

Potrivit lui Jean-Pierre Cléro ^{[ 31 ]} și Sandra Laugier , anumite caracteristici ale gramaticii engleze, corespunzătoare unei respingeri a construcțiilor lingvistice rezultate din speculațiile filozofice și preferinței pentru limbajul obișnuit, fac această limbă adesea dificil de tradus. Această intraductibilitate (mai ales în franceză), care joacă un rol crucial în universalizarea unei limbi aparent simple, se învârte în jurul câtorva puncte majore ^{[ 32 ]}  :

• regimul pasivului: formă privilegiată a unei acțiuni atunci când agentul ei este nedeterminat sau, dimpotrivă, prea evident „  S-a oferit un buchet de flori  ” și pe care francezul îl traduce prin folosirea „on” modificând astfel relațiile interne ale sentință între actanți (agent și pacient) ^{[ 33 ]}  ;
• elipsa agentului: a devenit o caracteristică a limbii în sine „  se deschide ușa  ” unde franceza trebuie să recurgă la pronumele „se” pentru a marca prezența unui actant, sau favorizată de turnarea pasivă a frazei (un titlu de ziar). : Mașina ucigașului găsită ^{[ 34 ]}  ;
• face , make , have  : traducerea în franceză a acestor termeni necesită construcții mai grele, de exemplu pentru „  I do  ” performative, have causative „  the had Mary for him a drink  ” , „make” causative with a nuancy of consing ”  el a făcut Mary deschide-i geanta  ” . Nuanțele oferite de aceste posibile traduceri ale „faire” francez corespund și problemelor filozofice privind limitele conceptului de acțiune ^{[ 35 ]} .
• substanță tranzitorie: derivarea verbelor prin -ing evită substantivarea verbelor, care își păstrează valoarea semantică ca verb ( „  efectuarea unei acțiuni  ” ) și derivarea adjectivelor prin -ity , -hood , -ness , și -y evită reificarea calităților: interioritatea desemnează totuși o calitate, spre deosebire de interioritatea . Traducerea lor în franceză necesită construcții mai grele ^{[ 36 ]} .

Aceste posibilități ar favoriza un limbaj filozofic neutru din punct de vedere stilistic și aparent transparent traducabil. De fapt, necesitatea de a folosi construcții mai grele pentru traducere încurajează scrierea direct în limba engleză pentru a evita utilizarea unui limbaj vernacular tehnic indigerabil. Prin urmare, intraductibilitatea sa, și nu transparența, este cea care promovează universalizarea limbii engleze.

Conjugare

Lexicon

Numărul de cuvinte

Spre deosebire de alte limbi, nu există nicio organizație care să enumere oficial cuvintele în limba engleză. Deoarece, de altfel, importanța actuală a acestui limbaj în cercetarea științifică înseamnă că se creează multe cuvinte în fiecare zi (unele promiteau să fie distribuite pe scară largă, altele rămânând pentru utilizare confidențială), nu există o listă completă. Dicționarul englez Oxford , unul dintre cele mai cuprinzătoare, enumeră peste 600.000 de intrări, inclusiv cuvinte învechite, cuvinte tehnice și cuvinte din dialectele locale. Acest număr pare să fie confirmat de Webster's Third New International , care a enumerat 450.000 de cuvinte în 1961. Cu toate acestea, intrările lor nu coincid în totalitate și se estimează că combinarea lor ar ajunge la 750.000 de cuvinte, un total care este mai mare decât cel găsit în alte limbi ^{[ 37 ]} .

Această bază lexicală largă provine în mare parte din împrumutul de către engleză, de la Norman Conquest , a multor cuvinte franco-normande . Sa estimat că în secolul al ^XIII- lea aproximativ  10.000 dintre aceste cuvinte au ^{fost importate .} Adesea, au duplicat cuvinte existente de origine anglo-saxonă: în unele cazuri, unul dintre cele două cuvinte l-a înlocuit pe celălalt, în timp ce în multe alte cazuri, cele două au continuat să coexiste, ducând la o juxtapunere de cuvinte diferite legate de același concept, dar cu sensuri usor diferite. Astfel, lângă casă , un cuvânt de origine germanică (de comparat cu germanul Haus), care înseamnă „casă”, găsim conac , cuvânt de origine franco-normandă care desemnează o „reședință mare”, un „conac” ^{[ 38 ]} , sau chiar libertate și libertate , două cuvinte foarte asemănătoare, primul având un sens general iar a doua se referă la un sistem politic de drepturi și îndatoriri ^{[ 39 ]} . În mod similar, se vor găsi perechi de cuvinte din diferite grupuri lingvistice, cum ar fi lună și lunar , dinte și dentist , armă și armament , putere și forță.

Originea cuvintelor

În 1973, Thomas Finkenstaedt și Dieter Wolff, pe baza celor 80.000 de cuvinte ale Shorter Oxford Dictionary (  ediția a 3-a), au stabilit în Ordered ^Profusion următoarea defalcare ^{[ 40 ]} :

• langue d'oïl , în principal franceză anglo-normandă , dar există și picard și în final franceză veche: 28,3%;
• Latină , inclusiv cuvinte științifice și tehnice de fabricație recentă: 28,24%;
• engleză veche și mijlocie, norvegiană veche și olandeză  : 25%;
• greacă  : 5,33%;
• etimologie nedeterminată: 4,02%;
• cuvinte derivate din substantive proprii: 3,28%;
• toate celelalte limbi: mai puțin de 1% ^{[ Nota 5 ]} .

Aceste estimări trebuie luate cu mare prudență, deoarece multe cuvinte au fost introduse în engleză printr-o altă limbă (de exemplu, cuvinte latine prin franco-normand). Aceste probleme de definire conduc la aprecieri diferite. Astfel, lingvistul francez Henriette Walter afirmă, la rândul ei, că mai mult de două treimi din cuvintele engleze sunt de origine franceză, în timp ce împrumuturile din franceză către engleză depășesc cu greu 4% ^{[ 41 ]}. Abundența de termeni, chiar obișnuiți, din franceză explică de ce o bună parte a vocabularului este mai accesibilă vorbitorilor de franceză decât vorbitorilor de limbi germanice, cum ar fi limbile olandeză, germană sau scandinavă. Sunt cuvinte preluate din franceză veche ( delectare , provocare , slănină ), dar și din franceză modernă sau chiar contemporană ( fațadă , restaurant , bis ). Unele cuvinte au fost chiar împrumutate și apoi reîmprumutate: „provocare” este un cuvânt francez de origine engleză ( o provocare ), ea însăși derivat din franceză veche chalenge ^{[ 42 ]}  ; slăninăde asemenea, din uzul francezei în secolul al XVI-  lea ^{și s-a întors „afumat” de peste} Canal la sfârșitul secolului al XIX-  lea ^{[ 43 ]} etc. Potrivit lui Melvyn Bragg, autorul cărții The Adventure of English , engleza care înainte de invazia normandă din 1066 avea aproximativ 25.000 până la 30.000 de cuvinte a devenit mai bogată în următoarele două până la trei secole cu aproximativ 10.000 până la 12.000 de cuvinte de origine franceză ^{[ 44 ]} .

Rețineți așadar un număr considerabil de împrumuturi din limba franceză care și-au păstrat ortografia originală ( dreptate , miracol , dată , tăcere , mașină , regret , surpriză , imperiu , coadă , masă , inteligent , centru , forță , știință , natură , portret , cultură , punct , regal , imagine , atentie , leu, dublu , muşchi , mesaj , distracţie , secret , luncă , jurnal , sfânt , pagină , font ...) ^{[ 45 ]} dar se pronunţă diferit ; de asemenea, un număr foarte mare de cuvinte din franceză veche care au rămas neschimbate în engleză, cum ar fi chief ^{[ 46 ]} (a devenit chef în franceză modernă), isle ^{[ 47 ]} (a devenit île ) sau chiar forest ^{[48 ]} (a devenit pădure ), spital ^{[ 49 ]} ( a devenit spital ), precum și căutare ^{[ 50 ]} , cucerire , cerere , furtună ^{[ 51 ]} , arestare ^{[ 52 ]} care au pierdut „s” în franceză modernă, „înlocuit „cu un accent circumflex  ; dar și oameni , dintr-una dintre variantele franceză veche (și normandă) ^{[ 53 ]} ale cuvântului popor ^{[ 54 ]}.

De asemenea, putem aminti prezența în limba engleză a unor termeni proveniți din franceză dar care totuși au dispărut din aceasta pe măsură ce a evoluat, precum cuvântul fame ^{[ 55 ]} care înseamnă „celebritate”, care nu mai există în franceză modernă. adjectivul celebru , al cărui sens a evoluat treptat, sau ca liniștit ^{[ 56 ]} , a dispărut din franceza modernă, persistând totodată prin substantivul quietude , opusul său îngrijorat și substantivul derivat preocupare . În cele din urmă, rețineți că multe verbe englezești provin din (sau derivă din) franceză, cum ar fi a schimba ,a încasa , a angaja , a declara , a trimite , a întreţine , a pretinde , a închipui ^{[ 57 ]} etc. Iar cuvintele descrise ca engleză sunt uneori doar termeni derivați din franceză care se întorc la ea, ca și cuvântul sport , de fapt provenind din vechea franceză desport ^{[ 58 ]} sau chiar suspans , din suspansul anglo-francez ^{[ 59 ]} (ca în suspense ). ), ea însăși din sospense din franceză vecheadică „amânare”, „amânare”, „suspendare”.

Franceză conține cuvinte de origine germanică (francică). În cazul normand, se adaugă termeni de origine scandinavă. Astfel, în mod paradoxal, multe cuvinte englezești derivate din normandă sau franceză sunt de origine germanică, deși au aspect latin (vezi lista latinilor englezi de origine germanică  (en) ).

Contribuția norenilor vechi , în urma raidurilor ^și așezărilor vikingilor care au avut loc de la sfârșitul secolului al VIII-  lea până la sfârșitul secolului al X- ^lea , este destul de mică din punct de vedere numeric, dar a dat englezei  moderne unele dintre cele mai puternice cuvinte ale sale. , piele , ambele , același , obține , din nou , tort , cuțit , etc ^{[ 60 ]} și fonetică influențată, de exemplu: da în loc de ġi(e)f-an(ġ=y), soră în loc de veche engleză sweoster ^{[ 61 ]} .

Împrumuturile din limbile celtice sunt extrem de puține: David Crystal estimează că nu depășesc două duzini, ceea ce este curios dacă este adevărat că aceste limbi dominau insulele britanice înainte de sosirea sașilor. Câteva cuvinte supraviețuiesc în limba engleză modernă, precum crag (rock) sau galore (din abundență), uneori în dialectele regionale și mai ales în numele locurilor ( London , Thames , Kent ). Găsim rădăcini celtice precum bre și pen (deal), coombe sau combe (vale), tor (stâncă) (înTorquay ), don (râu) (în Doncaster ), etc. ^{[ 62 ]} .

Deși engleza a absorbit multe cuvinte de origine străină, nucleul lexicului rămâne anglo-saxon: primele 100 de cuvinte din Corpusul englezei americane al Universității Brown , adunate în anii 1960, sunt anglo-saxone . Cele mai comune cuvinte din limba engleză (cuvinte gramaticale precum in , the , be , sau cuvinte lexicale precum tată , dragoste , nume etc.) sunt cuvinte de origine anglo-saxonă ^{[ 63 ]} .

Note și referințe

Evaluări

Referințe

Vezi și tu

Există o categorie dedicată acestui subiect: limba engleză .

Wikipedia în engleză .

Bibliografie

General

• (în) David Crystal , The Cambridge Encyclopedia of the English Language , Cambridge, Cambridge University Press,2003, ^ed . a II -a  . , 499  p. ( ISBN  978-0-521-82348-7 )
• (ro) David Crystal , English as a Global Language , Cambridge, Cambridge University Press,2010, ^ed . a II -a  . , XV-212  p. ( ISBN  978-0-521-53032-3 )
• (ro) Geoffrey Leech și Jan Svartvik , engleză: One Tongue, Many Voices , Basingstoke, Palgrave MacMillan,2006, XVI-287  p. ( ISBN  978-1-4039-1829-1 )
• Henriette Walter , Aventura limbilor în Occident: originea lor, istoria lor, geografia lor , Paris, Laffont,1994, 498  p. ( ISBN  978-2-221-05918-0 )
• Henriette Walter , Rușine cine gândește rău: Incredibila poveste de dragoste dintre franceză și engleză , Paris, Laffont,2001, 364  p. ( ISBN  978-2-221-08165-5 )
• Barbara Cassin ( dir. ), Jean-Pierre Cléro și Sandra Laugier , Vocabularul european al filozofiilor: Dicționarul intraductibilului , Paris, Seuil,2004, 1531  p. ( ISBN  978-2-02-030730-7 ) , engleză - paginile 87-100

Dicţionar

• (ro) John A. Simpson și Edmund Weiner , The Oxford English Dictionary , Oxford, Oxford University Press,2009, 21728  p. ( ISBN  978-0-19-957315-8 , prezentare online )

Gramatică

• (ro) Douglas Biber , Stig Johansson , Geoffrey Leech , Susan Conrad și Edward Finegan , Longman Grammar of Spoken and Written English , Harlow, Pearson education,1999, XXVIII-1204  p. ( ISBN  978-0-582-23725-4 )
• (ro) Rodney Huddleston și Geoffrey K. Pullum , The Cambridge Grammar of the English Language , Cambridge, Cambridge University Press,2003, XVII-1842  p. ( ISBN  978-0-521-43146-0 )
• (în) Randolph Quirk , Sidney Greenbaum , Geoffrey Leech și Jan Svartvik , A Comprehensive Grammar of the English Language , Londra, Longman,1995( retipărire  13), X-1779  p. ( ISBN  978-0-582-51734-9 )

Poveste

• Fernand Mossé , Schița unei istorii a limbii engleze , Lyon, IAC,1947, XIV-268  p.

• Donald A. Ringe , A History of English, vol. 1: De la proto-indo-european la proto-germanic , Oxford University Press, 2006.
• Donald A. Ringe, A Linguistic History of English, vol. 2: Dezvoltarea englezei vechi , Oxford University Press, 2014.

Fonetică și fonologie

• (în) Fausto Cercignani , Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation , Oxford, Clarendon Press,nouăsprezece optzeci şi unu, 432  p.
• (ro) EJ Dobson , pronunție engleză 1500-1700 , Oxford, Clarendon Press,1968, ^ed . a II -a  .
• (ro) Peter Roach , English Phonetics and Phonology: A Practical Course , Cambridge, Cambridge University Press,2009, ^ed . a 4 -a  . , 244  p. ( ISBN  978-0-521-71740-3 )

Traducere

• Hélène Chuquet și Michel Paillard , Abordarea lingvistică a problemelor de traducere: engleză-franceză , Gap, Ophrys,1989, 414  p.
• Jean-Paul Vinay și Jean Darbelnet , Stilistica comparativă a franceză și engleză , Paris, Didier,1977, 331  p.

Articole similare

• engleza americana
• Lista țărilor cu engleza ca limbă oficială
• Lista Swadesh de engleză
• argo american
• Globish
  • gramatica engleza
    • Conjugarea engleză
  • prieteni adevărați în engleză
  • anglicism
  • franceză
  • Predarea limbilor străine
• Testare:
  • Test de Limba Engleza ca limba straina
  • Londra Teste de engleză
  • Test de engleză pentru comunicare internațională
  • Sistemul internațional de testare a limbii engleze
  • Serviciul de testare a limbii de afaceri
  • Primul certificat în limba engleză

linkuri externe

• Înregistrări de autoritate  :

  • Biblioteca Națională a Franței ( date )
  • Sistemul de documentare universitar
  • Biblioteca Congresului
  • Gemeinsame Normdatei
  • Biblioteca Națională a Dietei
  • Biblioteca Națională a Israelului
  • Biblioteca Naţională Cehă
  • Biblioteca Națională a Letoniei
  • Glotocode
• Înregistrări în dicționare generale sau enciclopedii  :

  • Dicţionar istoric al Elveţiei
  • Enciclopedia Britannica
  • Enciclopedia Universalis
  • Enciclopedia Ucrainei Moderne
  • Gran Enciclopedia Catalana
  • Enciclopedia Larousse
  • Nationalencyklopedin suedeză
  • Magazin norske leksikon
• (ro) Un ghid de referință PDF de două pagini cu cele 681 de verbe cele mai comune franceze/engleze
• (ro) Essential English Grammar — Principalele puncte ale gramaticii

Aspecte culturale, sociologice și lingvistice

• Cunoașterea limbii engleze în Franța, Belgia și alte țări europene — Studiu
• Comparații de sunet  : ascultați și comparați diferitele accente ale englezei din întreaga lume ( proiectul Universității din Edinburgh )
• (ro) „  Lista rădăcinilor limbii engleze  ” (consultat la data de29 mai 2013)

• Portal lingvistic
• Portalul limbilor germanice
• Portalul Marii Britanii
• Portalul Statelor Unite
• Portalul Commonwealth
• Portalul Irlanda
• Portal de Relații Internaționale